Bojdeuca lui Ion Creanga

bojdeuca „Bojdeuca de căsuță” cum o numește însuși Ion Creangă (1 martie 1837 – 31 decembrie 1889), construită înainte de anul 1850, în mahalaua Țicău, „ce-i mai zic și Valea Plângerei”, a devenit muzeu memorial (primul muzeu memorial literar din România) la 15 aprilie 1918.
Căsuța de pe strada Țicăul de Sus nr. 4 l-a găzduit pe Ion Creangă din vara anului 1872, după ce fusese răspopit. Humuleșteanul s-a mutat aici, în camera din dreapta, având-o ca vecină, în cealaltă cameră, pe Ecaterina Vartic.
Toate Poveștile și Amintirile din copilărie au fost scrise în Bojdeuca din Țicău. În anul 1876, o jumătate de an, Mihai Eminescu a locuit aici, trăind „fără pic de gânduri rele” împreună cu Ion Creangă, cu personajele lui, viața adevarată pe care o visa. În bucătarie se afla cuptorul cu hornul asemănător celui de la casa părintească din Humulești, Citește în continuare

Publicat în Muzee si Case memoriale | Etichetat , , | Lasă un comentariu

Podgoria Cotnari

Localitatea Cotnari a fost atestata inca din anul 1448, insusi Dimitrie Cantemir mentionand in “Descrierea Moldovei” despre “podgoriile sfinte”.

Marele domnitor Stefan cel Mare aprecia in mod deosebit faimoasele podgorii ale Cotnarilor. La curtea domneasca din Hirlau a construit pivnite, drumuri si poduri de piatra ca cel de la Cirjoaia care rezista de peste 500 de ani.

Podgoria Cotnari face parte din Regiunea viticola a Podisului Moldovei, fiind situata in cea mai mare parte a sa pe Coasta Cotnari – Harlau, un segment important din marea Coasta Moldava. Situata la nord-vest de Iasi, aceasta comuna impreuna cu podgoria sa sunt cel putin la fel de vechi ca si capitala Moldovei. In peisajul vitivinicol romanesc, Cotnarii sunt, incontestabil, una dintre cele mai importante podgorii. Vinul produs aici nu are pereche in tara noastra, iar cele din Sauternes – Franta sau Tokaj – Ungaria, cu care se aseamana, nu-l intrec.

Aceasta regiune se distinge prin personalitatea vitei de vie si versantii bine insoriti, prin finetea vinurilor albe obtinute aici si mai ales pentru dragostea traditionala a locuitorilor pentru cultura vinului.

Citește în continuare

Publicat în Secretul lui Bachus | Etichetat , , , , , | Lasă un comentariu

Rezervaţia Geologică şi Paleontologică Repedea

Amplasată în partea de sud a oraşului Iaşi, Rezervaţia Geologică şi Paleontologică Repedea, ce se întinde pe o suprafaţă de 47,47 hectare, are renumele de simbol al geologiei româneşti, fiind considerată cea mai mare din ţară. Observatorul iniţiat în ale geologiei poate vedea urmele a ceea ce, în urma cu milioane de ani, a fost Marea Sarmatică, ce acoperea întreg oraşul Iaşi. În anul 1955, Rezervaţia Repedea a fost declarata monument al naturii printr-un decret al Consiliului de Miniştri al Republicii Populare Romane. O copie a acestui document poate fi văzută de oricine la filiala ieşeană a Federaţiei Ecologiste Române (FER). Cu toate acestea, cercetările asupra rocilor si fosilelor de pe dealul Repedea s-au făcut încă din anii 1860, de către geologul ieşean Grigore Cobălcescu.
Citește în continuare

Publicat în Rezervatii | Etichetat , , , | Lasă un comentariu

Muzeul Viei si Vinului Hirlau

Cladirea Muzeului Viei si Vinului din Moldova este situate in orasul Hirlau, judetul Iasi , str. Logofat Tautu, nr.7. Constructia dateaza de la sfarsitul secolului al XVIII-lea si inceputul secolului al XIX-lea si a apartinut unui descendent al logofatului Tautu.Cladirea este masiva, cu fundatie de piatra si are dimensiunile in plan de 19,5 m si 14,65 m. Zidurile portante au grosimi de 70-90 cm si sunt din piatra si caramida. Este structurata pe demisol + pivnita cu bolta si parter. Acoperisul este din tabla, in patru ape, sustinut de un schelet de lemn. Citește în continuare

Publicat în Secretul lui Bachus | Etichetat , , , , | Lasă un comentariu

MANASTIREA ARONEANU

Mănăstirea Aroneanu, cu hramul Sf. Nicolae, a fost ridicată de către Aron Vodă la 1594 în satul Aroneanu, lângă Iaşi. În Letopiseţul Ţării Moldovei, Grigore Ureche spune: „ însă întâiu au socotit Aron Vodă, după atâta răutăţi ce făcuse, să se apuce să facă vreun lucru bun, să nu-i fie cu osândă de tot; şi s-au apucat în anii 7102 (1594) de au zidit mănăstirea în ţearina Iaşilor, care se chiamă Aron Vodă, pre numele domnului ce au zidit, unde este hramul Sfete Neculai”. Se consideră că înaintea acestei mănăstiri a existat alta numită „de la greci” sau „mănăstirea grecească din ţarina Iaşilor”, cu acelaşi hram zidită de Alexandru Lăpuşneanu în a doua sa domnie (1563- 1568). Se numea astfel pentru că Petru Şchiopul a închinat-o la Athos (20 februarie 1581). În 1618, Radu Mihnea anulează documentul de danie, dar mai târziu iar a fost donată. Multe din documentele din sec. XVI-XVII arată danii de moşii, sate, livezi, prisăci pentru mănăstire. Pisania lipseşte, dar se ştie că biserica a fost numită „nou zidită” la 12 decembrie 1594, când ctitorul o înzestrează cu două sate. Citește în continuare

Publicat în Manastiri | Etichetat , , , , | Lasă un comentariu

Castelul Sturdza de la Miclăuşeni

 Castelul Sturdza de la Miclăuşeni, cunoscut şi sub denumirea de Palatul Sturdza este un castel în stil neogotic construit între anii 1880-1904 de către Gheorghe Sturza şi soţia sa Maria, în satul Miclăuşeni, la o distanţă de 65 km de municipiul Iaşi. În prezent, se află în proprietatea Mitropoliei Moldovei şi Bucovinei.
În anul 1752, vornicul Ioan Sturdza (1710-1792) a ridicat aici un conac boieresc cu demisol şi parter şi care avea formă de cruce. Conacul avea 20 de camere, câte zece pe fiecare etaj. În grajdurile conacului erau adăpostiţi cai de rasă, pregătiţi pentru întrecerile manejului din cuprinsul domeniului.
Citește în continuare

Publicat în Atractii turistice | Etichetat , , , , , | Lasă un comentariu

Palatul Sturdza din Cozmesti

Palatul Sturdza de la Cozmesti este un palat construit in stil neogotic in anul 1816, de catre vistiernicul Grigoras Sturdza in satul Cozmesti (comuna Stolniceni-Prajescu, judetul Iasi). Incepand din anul 1803, mosia din satul Cozmesti (comuna Stolniceni-Prajescu) apare mentionata in documente ca apartinand vistiernicului Grigoras Sturdza. In anul 1816, acesta a construit aici, dupa planurile arhitectului Iosif Demesovici, un palat pe locul unor case boieresti mai vechi.
De-a lungul timpului, palatul Sturdza a suferit mai multe modificari. Mihail Sturdza (1794-1884), viitor domn al Moldovei in perioada 1834-1849, a ridicat un al doilea etaj al palatului. Acesta a murit la Paris, la varsta de 90 de ani, lasand in urma sa mai multi copii din casatoriile sale. Copiii sai s-au certat pentru impartirea averii uriase lasate de fostul domnitor, care cuprindea si mosia Cozmesti. Mosia Cozmesti a fost mostenita in anul 1884 de catre Grigore M. Sturdza (1821-1901), fiul din prima casatorie a lui Mihail Sturdza cu Elena Rosetti. Citește în continuare

Publicat în Atractii turistice | Etichetat , , , , , , , | Lasă un comentariu